Metoda braisnstorming

   

 Metoda brainstorming-ului are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea obținerii, prin combinarea lor, a unei soluții complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în discuție.

     Este o metodă de rezolvare creativă a problemelor, inițiată                             de A. Osborn în 1948.

Această metodă se bazează pe patru principii fundamentale:

v căutarea în voie a ideilor

v  amânarea judecății ideilor

v  cantitatea mare de idei

v   schimbul de idei

Mod de realizare

o   Se desfășoară în cadrul unui grup de participanți (maxim 30 de elevi), iar profesorul trebuie să-și asume rolul de moderator.

o   Durata optimă pentru o ședință de brainstorming este de 20-45 de minute

       În cadrul brainstorming-ului se respectă un set de reguli foarte importante:

v toate ideile au caracter de cunoștințe și vor fi tratate ca atare de către participanți

v  nu se va critica nicio sugestie

v se încurajează combinațiile de idei

v se pot folosi pauzele cu rolul de a remotiva discuția

v calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea, dar aceasta nu trebuie să-i oprească pe membrii grupului să  gândească creativ și inteligent.

       Etape:

Etapa de pregătire care cuprinde:

v  faza de organizare;

v  faza de antrenament creativ;

v  faza de pregătire a ședinței.

Etapa productivă, de emitere de alternative creative:

v  stabilirea temei de lucru, a problemelor de dezbătut;

v  faza de soluționare a problemelor formulate.

Etapa selecției ideilor emise, care favorizează gândirea critică:

v  analiza listei de idei emise și evaluarea gândirii critice;

v  faza optării pentru soluția finală.

v nu se va critica nicio sugestie

v se încurajează combinațiile de idei

v se pot folosi pauzele cu rolul de a remotiva discuția

v calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea, dar aceasta nu trebuie să-i oprească pe membrii grupului să  gândească creativ și inteligent.

Dezavantaje:

§  Necesita mult timp

§  Poate crea confuzie

§  Lipsa implicarii elevilor mai slab pregătiți

§  Generalizarea e uneori dificilă

§  Imposibilitatea utilizării ei în toate domeniile

§  Posibilitatea de formulări de concluzii pripite sau chiar inexacte

Avantaje

§  Memorare mai bună

§  Dezvoltarea unor capacități și abilități

§  Crește încredrea în sine și în ceilalți

§  Metodă cercetată pe elev

§  Formarea personalității elevilor

§  Stârnește interesul elevilor cu abilități